Poate nu vă vine să credeţi, dar steagurile, chiar dacă nu aveau altă formă datează de circa 5000 de ani! Acest lucru a fost dedus din dovezi incontestabile, dar nu este exclus ca ele să aibă o vechime şi mai mare.
Nu intenţionăm să facem aici o istorie a acestor simboluri. Venind la zilele noastre ţinem să precizăm că numai europa din cele 35 de drapele existente, 28 au în ele şi culoarea roşie. Veţi vedea de ce am menţionat acest lucru.
În urmă cu mulţi ani, după cum citim într-un vechi număr al Gazetei sporturilor , Elveţia, patria eroului legendar care — silit de duşmanii ce-i contropiseră ţara — a reuşit să ochească cu săgeata un măr aşezat pe capul propriului său fiu, a organizat un mare concurs de tir cu arcul sub denumirea de Concursul Wilhelm Tell. La fel au participat trăgători din numeroase ţări ale bătrânului continent.
Ospitalierele gazde au pregătit pentru toţi reprezentanţii pe terenul de încredere, în scopul depozitării materialelor sportive, corturi din pânză colorată aidoma drapelelor ţărilor lor. Francezii aveau un cort roşu, alb, albastru; belgienii — roşu, galben, negru; italienii — roşu, alb, verde; şi aşa mai departe. Pe una din laturi se găseau în linie cinci corturi confecţionate doar din câte două culori. Culoarea roşie era pe partea vizibilă dinspre intrarea pe teren, iar cealaltă — în partea dinspre teren. Un privitor ar fi crezut la intrare ca toate sunt rosii in întregime. Dar nu era aşa. Unul din corturi era în culorile drapelului Albaniei, roşu cu negru, altul în cele ale Danemarcei, roşu cu alb, altul al Liechtenstensteinului, roşu cu albastru, altul al Portugaliei, roşu cu verde şi cel al Spaniei, roşu cu galben.
Dintr-o eroare trăgătorii cu arcul din cele cinci ţări enumerate, crezând probabil că toate cele cinci corturi sunt complet roşii şi neobservând că pe partea cealaltă ele au alte culori, nu au depozitat materialele fiecare în cortul destinat. Printr-o coicidenţă reprezentanţii ţărilor simbolizate prin culorile cortului se găseau fiecare în alt cort decât cel ce-i fusese destinat. Acest lucru a fost observat prea târziu pentru a se mai muta colo-colo lucrurile, concursul chiar începuse, aşa că organizatorii au hotărât ca, situaţia să rămână aşa cum este, ea neinfluenţând cu nimic desfăşurarea întrecerii, fiindcă trăgătorii purtau de fapt îmbrăcăminte exact în culorile ţărilor pe care le reprezentau, iar punctajul se socotea pe om şi nu pe cort!
Asta nu împiedică însă dezlegarea unei probleme de perspicacitate. Imaginaţi-vă că vă aflaţi în partea dinspre teren, adică acolo unde se văd celelalte culori şi nu cea roşie. Aveţi în faţă urmatoarea ordine:
După cum am precizat, nici unul din trăgătorii cu arcul nu se află în cortul destinat lui. Deduceţi care corturi au fost ocupate de fiecare, ţinând seama de câteva date, şi anume: sportivii îmbrăcaţi în roşu şi negru au cortul lângă cel albastru; între sportivii cu echipament roşu şi verde şi cei echipaţi în roşu cu negru se mai află un alt cort; sportivii echipaţi în roşu cu alb şi cei în roşu cu albastru nu stau în corturi vecine; sportivii în echipament roşu cu galben s-au instalat în cortul al doilea din stânga.
Acuma, în final, vă rugăm să spuneţi, începând de la stânga la dreapta — dar tot atât de precis cum a ochit Wilhelm Tell —, sportivii căror ţări au ocupat fiecare cort din cele pe care le aveţi în faţă.
Dacă crezi că ai reuşit să rezolvi „Concursul Wilhelm Tell“ şi vrei să afli dacă ai răspuns corect, trimite-ne rezultatul tău completând formularul de mai jos şi noi, îţi vom spune dacă e corect sau nu.
